#Departe de casă, dar ca acasă – o experiență care ne-au unit inimile
An de an, povestea continuă cu alte personaje, alte activități, alte experiențe de învățare, dar cu aceleași obiective, aceleași sentimente calde, aceeași bine cunoscută ospitalitate și aceeași frumoasă prietenie, ce dăinuie de 21 de ani (de la data semnării parteneriatului) și care sigur va merge mai departe.
În perioada 19 – 23 octombrie 2025 s-a desfășurat la Kragujevac (Serbia) prima etapă a ediției 2025-2026 a proiectului de parteneriat educațional internațional Educația prin cultură – Prieteni fără frontiere, sub motto-ul „Prietenia nu înseamnă să ne privim în ochi, ci să privim împreună în aceeași direcție”, realizat de Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Pitești, și Școala „Milutin I Draginja Todorovic” Kragujevac. Delegația școlii noastre a fost compusă din 10 elevi de la clasele a VI-a și a VII-a, însoțiți de 5 cadre didactice. Cu această ocazie, s-au desfășurat activități ce au vizat educaţia pentru cetățenie democratică, ecologia, cultura şi tradiţia celor două comunități înfrățite.
Elevii celor două școli au participat la ateliere de lucru pe tema proiectului, s-au organizat în echipe mixte și au realizat desene și colaje, picturi pe cuburi de lemn, un puzzle cu simboluri reprezentative ale celor două țări, precum Podul cu Soare, Biserica Sf. Sava din Belgrad, lucrările lor fiind expuse în holul școlii ,,Milutin i Draginja Todorovic”. De asemenea, elevii au susținut un spectacol de poezie în mai multe limbi europene, de cântece și jocuri populare din România și Serbia. Ca semn al respectului și prețuirii prietenei dintre cele două școlii, elevii noștri au cântat în limba sârbă, iar elevii școlii gazdă au susținut cântece în limba română.
S-au vizitat obiective culturale și istorice, punctul de maximă concentrare fiind ziua de 21 Octombrie 2025, Ziua comemorării victimelor sârbe din cel de-al doilea război mondial. Parcul Memorial din Šumarice a găzduit anul acesta spectacolul numit ,,Inima pământului”, în fața monumentului Zborul Întrerupt, în memoria elevilor și profesorilor executați de armata germană în anul 1941 acolo, alături de alți locuitori, în număr de aproape 3000 de suflete. O mare de oameni, de la copii și părinți, la Primul Ministru și fostul Președinte al Serbiei, au urmărit interpretarea unor scene extrem de emoționante, o adevărată lecție de demnitate și patriotism.
Schimbul de experiență dintre cele două școli înfrățite a fost și de această dată o dovadă de prietenie adevărată, cultură și deschidere sufletească. Atât elevii, cât și profesorii au avut ocazia să descopere o lume nouă, dar surprinzător de familiară, plină de oameni calzi și primitori. Deși venim din țări diferite, simțim că ne leagă aceleași valori – respectul, curiozitatea, dorința de a învăța unii de la alții.
Elevii au fost găzduiți în familiile partenerilor, iar această experiență a adus un plus de autenticitate și emoție întregului proiect. În fiecare casă, am fost primiți ca niște membri ai familiei, cu bucurie și grijă și greu ne-am mai despărțit în ziua plecării spre țară.
Activitățile comune, atelierele, vizitele culturale, orele petrecute împreună au fost prilejuri de a împărtăși tradiții, obiceiuri și povești. Am învățat unii de la alții nu doar limba și cultura, ci și felul de a privi lumea cu deschidere și toleranță. Schimbul a devenit, astfel, o punte între două comunități, o legătură care va dăinui prin amintirile și prieteniile născute din această experiență unică. Vom derula mai jos imagini ce vor rămâne amintiri și câteva gânduri împărtășite de elevii noștri la întoarcerea din Serbia.
Prof. Corina Dumitrescu
#La drum…
#Momentul întâlnirii
#Atelierul de lucru
#Schimb de experiență educațională
#Momentul artistic din școală
#Momentul festiv din sala de evenimente a instituției de învățământ
#Momentul special din Parcul Memorial din Šumarice
#La pas prin Serbia
#La mulți ani, pentru 21 de ani de la data semnării proiectului!
#Gânduri
Nu știam că un schimb de experiență între școli îmi va schimba viața, până când am mers în acesta cu școala mea. Am pășit pe meleagurile unei țări străine, cu emoție și entuziasm. Am fost întâmpinată cu brațele deschise de către o familie necunoscută, dar plină de simpatie și ospitalitate, acestea fiind unele dintre multele calități care m-au făcut să mă simt ca acasă, iar să te simți ca acasă într-un mediu necunoscut nu este ușor.
Împreună cu Magdalena, fata care m-a primit în casa ei cu multa bunătate, am explorat locuri noi cu o istorie fascinantă și am depanat amintiri frumoase. Acest proiect m-a învățat că pe dinafară suntem toți niște oameni de culturi și tradiții diferite, însă pe dinăuntru suntem toți la fel, niște ființe dornice de a interacționa cât mai mult și de a ne extinde cercul de prieteni.
Plecarea din aceasta țară, care acum îmi este ca o a doua casă, a fost dificilă, dar luna ianuarie va veni repede și eu o sa mă revăd cu noua mea prietenă.
Știu că această experiență va rămâne într-un colțișor din inima mea și îmi va aduce aminte atât de prietenia dintre școlile din Serbia și România, cat si de prietenia mea cu Magdalena!
Alexia-Gabrielle HEURIPEAU, clasa a VI-a F
Te-ai întrebat vreodată cum este să dormi într-o casă străină dar să te simți totuși ca acasă? Participarea la schimbul de experiență din Serbia mi-a dovedit că prietenia nu se bazează pe limba vorbită sau pe țara din care venim, ci pe dorința de a crea noi amintiri și de a împărtăși momentele frumoase petrecute împreună, de a le trăi cu adevărat, dincolo de frontiere.
Când am ajuns în prima seară la casa familiei ce urma să mă găzduiască, am fost surprinsă de bunătatea si ospitalitatea tuturor. De la mic la mare, toți m-au primit cu căldură si entuziasm, fiecare oferindu-mi o părticică din lumea lui. De la clătitele delicioase gătite cu drag de mama fetei, desenul oferit timid de surioară, până la cadourile simbolice dăruite din inimă, toate mi-au umplut sufletul de emoție si recunoștință.
Alături de Vida, noua mea prietenă, timpul parcă a zburat și fiecare zi a fost specială. Mi-a prezentat școala, unde am pictat împreună obiective reprezentative ale orașului: Muzeul Memorial 21 octombrie, Universitatea din Kragujevac, Podul Prieteniei și Monumentul Zborului Întrerupt. De asemenea, am participat la Ziua Comemorării victimelor sârbe din cel de-al Doilea Război Mondial, o zi tristă, dar care ne-a făcut să realizăm cât de prețioase pot fi pacea si libertatea.
Împreună am explorat orașul Kragujevac, am vizitat locuri pe care nu le-aș fi descoperit singură și am aflat lucruri noi despre cultura, gastronomia și tradițiile Serbiei.
În tot acest timp, prietenia dintre mine si Vida a devenit din ce în ce mai puternică, bucurându-ne chiar și de cele mai mici momente: de la plimbările lungi prin oraș, joaca cu frunzele arămii așternute pe aleile întortocheate, până la poveștile spuse seara, înainte de culcare.
Când a venit timpul să plec, mi-a fost greu să îmi iau rămas-bun. Însă, m-am întors acasă cu experiențe de neuitat, prieteni noi și am învățat că uneori, cele mai frumoase amintiri le poți crea dincolo de frontiere.
Antonia-Maria LIXANDRA, clasa a VI-a F
Schimbul de experiențe din Serbia a fost o oportunitate valoroasă și o activitate educativă și foarte interesantă.
Am avut ocazia să interacționez cu elevi dintr-o altă țară, să descopăr tradițiile și obiceiurile sârbești și să vizitez locuri pline de istorie. Activitățile desfășurate împreună cu colegii mei si elevii din Serbia mi-au dezvoltat abilitățile de comunicare și au contribuit la formarea unor legături de prietenie care, cu siguranță se vor menține mult timp. Am avut parte de multe momente amuzante care o să-mi rămână mult timp în suflet.
A fost o experiență frumoasă, din care am învățat cât de important este să apreciem și să respectăm diversitatea culturală.
Emma GHERGHE, clasa a VI-a D
Excursia din Serbia a fost pentru mine experiență de neuitat. Am întâlnit oameni noi care au vieți interesante, asemănătoare cu ale noastre dar și diferite în multe moduri.
Momentul meu preferat a fost când am vizitat școala lor din Kragujevac. Am observat cât de diferită este școala lor față de școala noastră, dar în același timp am înțeles să îmi prețuiesc și mai mult școala mea. Mi-a plăcut modul lor de organizare și felul în care elevii învățau. M-am simțit foarte bine, dar și foarte emoționată pentru că a fost ceva nou și interesant care va rămâne mereu în mintea mea.
Acolo am cunoscut multe persoane, dar cel mai mult mi-a plăcut de Macha, o fată foarte frumoasă și drăguță. Acesta a fost un moment foarte important pentru mine și am învățat cât de bine este să cunoști oameni și locuri noi.
Aștept cu nerăbdare vizita pe care elevii din Serbia ne-o vor face pentru a fi de această dată eu gazda și pentru a le prezenta modul în care învățăm, ne distrăm și ne pregătim pentru viața de adult în țara noastră.
Ema-Ioana POPESCU, clasa a VI-a D
În viață, rareori avem parte de persoane bune la suflet, generoase și primitoare sau de momente care ne fură fără acordul nostru un zâmbet ce reflectă întreaga bucurie nespusă.
Însă, această experiență inedită, putând numi-o chiar ,,once-in-a-lifetime”, mi-a dovedit că bucuria vine când te aștepți cel mai puțin, în cele mai neașteptate momente și, mai ales, cu cele mai neașteptate persoane.
Serbia, o țară relativ uitată de lume și cu o istorie fascinantă, dar subestimată de celelalte popoare, mi-a arătat că frumusețea se găsește în întuneric și istoria în oameni, nu mereu în monumente.
Astfel, cu ajutorul lui Pavle, elevul care m-a îndrumat pe toată perioada desfășurării proiectului și care a fost mereu în dreapta mea cu sfaturi utile, dar și alături de ceilalți elevi din Serbia, am putut învăța o mică parte din limba lor, o firavă părticică din atât istoria orașului, cât și a țării lor și, în special, comportamentul ideal pentru o persoană străină.
Da, trebuie să recunosc, în secunda în care am pășit în casa familiei Radivojevic, fiecare membru m-a întâmpinat cu brațele deschise și fiecare clipă petrecută acolo se simțea ca un vis nesfârșit.
Edward Priboi, clasa a VII-a A
În perioada 19-23 octombrie am trăit emoții atât de intense, încât îmi este greu să le descriu în cuvinte. Au fost zile pline de bucurie, curiozitate, prietenie și descoperiri. Fiecare clipă petrecută acolo a avut ceva special, iar bucuria a fost mai puternică decât orice alt sentiment.
În prima zi, am fost primit cu multă căldură de familia Nikolić, care m-a făcut să mă simt ca acasă. Tot atunci l-am cunoscut pe Filip, băiatul acestei familii, care avea să-mi devină un bun prieten.
În orașul Kragujevac am participat la Ziua Comemorării Victimelor Sârbe din cel de-al Doilea Război Mondial. S-au împlinit 84 de ani de la tragicul eveniment în care aproape 3.000 de civili nevinovați au fost împușcați. Împreună cu elevii și profesorii din școala gazdă, am mers în parcul memorial și am luat parte la ceremonia de comemorare. A fost un moment solemn, care m-a făcut să înțeleg mai bine ce înseamnă istoria și suferința unui popor.
După ceremonie, eu și Filip am mers pe un teren de fotbal din apropierea casei lui. Am jucat până la lăsarea serii, iar râsetele noastre au umplut aerul rece al toamnei.
În ultima zi, împreună cu Filip, Andrei și un coleg sârb, am vizitat Centrul Național de Istorie din Svilajnac, unde aflat impresionantele descoperiri paleontologice ale sârbilor. Apoi am plecat spre orașul Jagodina, unde am admirat animalele exotice de la grădina zoologică – un loc plin de viață și culoare.
Deși Kragujevac nu este un oraș foarte mare, m-am simțit acolo ca acasă. Era mereu ceva de făcut, ceva de văzut. Fără să îmi dau seama, timpul a trecut prea repede și a venit ziua despărțirii. Ne-am luat rămas-bun de la familiile care ne-au găzduit cu atâta bunătate și am pornit la drum spre România.
Pe drum, ne-am oprit la cetatea Golubac, o fortăreață impunătoare de pe malul Dunării, unde am aflat o parte din istoria Serbiei.
Această călătorie a fost o experiență unică și de neuitat. Am legat prietenii frumoase, am învățat lucruri noi și am descoperit locuri pline de istorie și farmec. Serbia va rămâne mereu în sufletul meu ca o amintire caldă.
Patrick Andrei DINESCU, clasa a VI-a F
În primul rând, această experiență a fost pur și simplu extraordinară! A fost o oportunitate unică, o șansă care nu îți apare des în cale, care mi-a deschis orizonturile și m-a ajutat să cresc, să am mai multă încredere în mine și să privesc lumea cu alți ochi. Am avut ocazia să cunosc elevi dintr-o altă țară, să discutăm despre lucruri care ne pasionează, să împărtășim opinii, să glumim și să descoperim cât de asemănători suntem, de fapt. Iar cel mai frumos lucru pe care l-am câștigat au fost prieteniile create acolo. Chiar dacă ne despart kilometri întregi, vorbim zilnic și parcă nici nu simțim distanța.
Am avut norocul să fiu primită cu brațele deschise de Нада (pronunțat Nadja), o fată de 14 ani cu o inimă uriașă și cu o capacitate incredibilă de-a te face să te simți în largul tău. Încă din prima seară mi-am dat seama că nu va fi doar o gazdă, ci o prietenă adevărată. Prietenia noastră s-a construit pe respect, pe interese comune și pe bunătate. Нада nu m-a făcut doar să mă simt binevenită, ci m-a făcut să mă simt ca acasă.
Acest proiect nu a fost doar o simplă călătorie, ci o experiență care m-a ajutat să mă redescopăr. Am învățat cât de important este să ai curajul de a te implica, să ieși din zona ta de confort și să te lași purtat de necunoscut. M-a transformat într-o persoană mai sociabilă, mai deschisă către oameni și momente noi, care știe să se bucure de fiecare clipă trăită alături de oameni minunați – oameni care, fără să-ți dai seama, ajung să devină unii dintre cei mai buni prieteni. De aceea este important să ai curajul de-a spune „DA” la experiențe noi, precum aceasta!
Olivia NICOLAESCU, clasa a VII-a A
Mă numesc Teodor Herișanu și am avut plăcuta ocazie să particip în proiectul educațional internațional „EDUCAȚIA PRIN CULTURĂ – PRIETENI FĂRĂ FRONTIERE!” în perioada 19-23.10.2025, în Kragujevac, Serbia. La început am avut emoții, dar familia Dejanovic m-a primit cu multă căldură, iar astfel m-am împrietenit repede cu Byk (se citește Vuc).
Pe 20 octombrie, de ziua mea de naștere, gazdele mi-au pregătit un tort surpriză, iar apoi am mers la școala OS „MILUTIN I DRAGINJA TODOROVIC” Kragujevac, Serbia unde am pictat și am cântat pe scenă alături de colegii mei un cântec în limba română și un cântec în limba sârbă. Pe 21 octombrie am vizitat parcul memorial Šumarice, unde am aflat despre tragediile din al Doilea Război Mondial, experiență care m-a impresionat. Pe 22 octombrie am mai vizitat în Jagodina un zoo și un muzeu cu figuri de ceară, apoi mi-am petrecut timpul cu prietenul meu, Byk. Iar pe data de 23 octombrie am vizitat, pe drumul de întoarcere spre casă, Cetatea Golubac.
Acest proiect m-a ajutat să cunosc locuri și obiceiuri, oameni deosebiți din Serbia. M-am simțit minunat!
Teodor HERIȘANU, clasa a VI-a F
Această călătorie nu a fost o simplă aventură la care mă voi gândi de câteva ori, ci un moment din viața mea de care îmi voi reaminti mereu.
Din prima seară în care am ajuns în casa familiei lui Bogdan, am simțit ca mi-am găsit un loc de unde voi pleca numai cu amintiri plăcute. Mi-a plăcut strânsa relație dintre cadrele didactice ale școlilor noastre, dar și prietenia dintre sârbi și români.
Un alt aspect care m-a lăsat profund uimit a fost frumusețea orașului, în care am descoperit diverse informații culturale și istorice, precum moartea celor 2000 de oameni din al doilea război mondial.
Din punctul meu de vedere, prietenia legată între mine și Bogdan nu se va sfârși aici, ci va continua și pe viitor. De abia aștept să ne revedem în ianuarie 2026 pentru ca prietenia noastră să continue.
Ianis CONSTANTIN, clasa a VII-a A
În perioada 19-23 octombrie 2025, împreună cu 9 colegi și 5 profesori din cadrul școlii, am mers în Serbia unde am comemorat victimele sârbe ale celui de-al Doilea Război Mondial și 84 de ani de când au fost împușcați aproape 3000 de civili nevinovați în Kragujevac, inclusiv profesori și elevi.
În această experiență unică petrecută în orașul Kragujevac, am întâlnit o familie superbă, care la rândul ei era inclusă în proiect. Am petrecut cele cinci zile la familia Mialona. În prima zi am fost puțin timid și nu vorbeam, dar Dusan, băiatul care m-a găzduit, cât și părinții săi, au reușit să mă integreze în familia și orașul lor.
În primele două zile ne-am petrecut timpul la școală, unde am asistat la anumite activități și spectacole, iar noi a trebuit să cântăm o melodie în limba sârba.
În următoarele zile am mers împreună cu familia Mialona și prietenul meu Patrick, la Muzeul de Dinozauri din orașul Lapopo. Expoziția era foarte frumoasă, deoarece puteai să faci și multe lucruri interactive. După ce am vizitat toată expoziția, am mers in orașul Jagodina, unde am vizitat Grădina Zoologică, care a fost surprinzător de fascinantă.
A fost o experiență minunată și unică din care am avut ce învăța.
Andrei DINESCU, clasa a VI-a F
#Mediatizare
