Într-un cadru festiv, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” a fost învăluită de emoţie, când pe grupul învăţătorilor a apărut mesajul : „Bună să vă fie dimineaţa tuturor!”. „Şi… vine o zi… a venit ziua când spunem „La revedere cumva!”. ,,Vă aşteptăm în cancelarie cu drag!”. Invitaţia era făcută de doamnele învăţătoare Petrache Vicenţia şi Proistosescu Elena, ce vor începe o nouă etapă a vieţii: PENSIONAREA.
Azi nu se închide o uşă, ci se deschide câte o carte ale cărei pagini sunt scrise cu slove ţesute cu fir de iubire, răbdare, înţelepciune şi lumină.
Sunt oameni care trec prin viaţă şi lasă urme, dar mai sunt şi alţii care trec prin suflete şi rămân acolo pentru totdeauna. Astfel de oameni sunt şi doamnele învăţătoare Petrache Vicenţia şi doamna Proistosescu Elena pe care le sărbătorim astăzi. Au făcut parte din corpul de elită al cadrelor didactice din şcoala noastră, făcând ca renumele ei să dăinuie.
Ani la rând şi-au depăşit atribuţiile de dascăli, fiind primele zâmbete într-o dimineaţă de şcoală, glasul care a încurajat când teama era mai mare decât curajul, mâna întinsă către copilul care învăţa să scrie nu numai litere, ci şi propriul destin.
Au sădit seminţe de cunoaştere fără să ceară nimic în schimb, ştiind că adevărata răsplată va veni peste ani, în oamenii frumoşi pe care i-au format. Au modelat caractere, au aprins vise şi au construit punţi între generaţii cu discreţia şi nobleţea celor care înţeleg că educaţia este cea mai trainică moştenire.
Poate că acum, catalogul se închide pentru ultima dată, clopoţelul nu va mai anunţa începutul unei noi ore, iar catedra va rămâne în urma paşilor dumnealor. Ceea ce au dăruit nu poate fi pus într-un sertar şi nici uitat, trăieşte în fiecare elev care a învăţat să creadă în el, în fiecare om care poartă în suflet o lecţie primită de la aceşti dascăli minunaţi.
Vă mulţumim că ne-aţi fost colege, privindu-vă cu recunoştinţă, cu respect şi cu admiraţie, pentru caracterul nobil, fiind un exemplu de demnitate şi de profesionalism!
Dacă peste timp, cineva va întreba care este măsura unui dascăl adevărat, răspunsul nu va sta în diplome sau în numărul anilor petrecuţi la catedră, ci în lumina pe care a a lăsat-o în inimile celor pe care i-a învăţat.
Vă spunem La mulţi ani! Ecoul numelor dumneavoastră să rămână peste generaţii sinonime cu bunătatea, înţelepciunea şi iubirea.
Felicitări pentru o carieră de excepţie şi pentru o viaţă petrecută în slujba educaţiei!
Cu multă preţuire, în numele tuturor cadrelor didactice şi a conducerii şcolii, colega dumneavoastră, Arsene Constanţa
